Interviu/ Claudia Ţapardel, europarlamentar PSD: “Brexit va avea un impact asupra tuturor domeniilor de activitate ale UE, inclusiv asupra vieții politice din blocul comunitar”

Săptămâna aceasta am oferit un interviu celor de la @Europunkt pe tema viitoarei compoziții a Parlamentului European în perspectiva alegerilor europene din 2019 și a ieșirii Marii Britanii din UE.

Cu acest prilej am prezentat o analiză a propunerilor care se vehiculează la Bruxelles în ceea ce privește redistribuirea celor 73 de mandate din PE care vor fi vacante în cazul ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar. În plus, având în vedere alegerile europene din 2019, am punctat care sunt mizele următorului scrutin electoral în contextul finalizării negocierilor pe tema #Brexit-ului.

Ideea principală pe care am vrut să o transmit a fost că, pentru #România, prioritatea pentru negocierile ce țin de redistribuirea locurilor britanice este păstrarea numărului de mandate care îi sunt alocate prin sistemul de configurare al PE în vigoare. Așadar, sunt de părerea că, în situația în care cele 73 de locuri vor deveni vacante, România ar dori să fie unul din statele care vor primi mai multe mandate în urma unei redistribuiri pe criterii demografice, având în vedere că este un stat membru cu o populație numeroasă.

În ceea ce privește alegerile europene și finalizarea negocierilor cu Marea Britanie, am considerat oportun să subliniez rolul crucial pe care îl va avea România pe scena europeană. Urmând să dețină Președinția Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, țara noastră va putea contribui la conturarea priorităților pentru viitorul Uniunii Europene după alegerile europarlamantare și după Brexit. În cele 6 luni în care va deține această funcție, România va avea posibilitatea să imprime în UE o direcție de dezvoltare care să reflecte inclusiv obiectivele țării noastre.

Vă invit să citiți întregul interviu mai jos:

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va influența în mod direct atât raporturile de forțe din Parlamentul European, cât și numărul de deputați europeni. Renunțarea sau repartizarea celor 73 de mandate din Parlamentul European, devenite vacante după producerea de jure a Brexit-ului, generează discuții importante în cadrul instituțiilor europene.

Claudia Ţapardel, europarlamentar din grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D), a realizat o analiză privind viitoarea compoziție a Parlamentului European în perspectiva alegerilor europene din 2019 și a ieșirii Marii Britanii din UE, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să-mi spuneți cum va fi afectat numărul de locuri din Parlamentul European după ieșirea Marii Britanii din UE? Ce se va întâmpla cu locurile repartizate Marii Britanii?

Claudia Ţapardel: Instituțiile europene nu au luat încă o decizie privind cele 73 de mandate din Parlamentul European care vor fi vacante în cazul ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar.

Parlamentul European, prin Comisia pentru Afaceri Constituționale (AFCO) din care fac parte, urmează să propună noi modalități de alocare a locurilor între statele membre rămase sau să susțină o altă soluție. Consiliul, format din reprezentanți ai statelor membre, va alege apoi cea mai bună opțiune, urmând ca legislativul european să o aprobe ulterior prin vot.

Până în acest moment, toate statele membre au fost consultate și s-au luat în considerare o serie de metode matematice propuse de experți pentru redistribuirea acestor locuri, dar este de așteptat ca găsirea unui consens să fie dificilă.

Pentru România este important ca numărul de mandate care îi sunt alocate prin sistemul de configurare al PE în vigoare să fie păstrate. În situația în care 73 de locuri vor deveni vacante, România ar dori să fie unul din statele care vor primi mai multe mandate în urma unei redistribuiri pe criterii demografice, având în vedere că este un stat membru cu o populație numeroasă.

Deocamdată, deputații britanici au dreptul să-și păstreze mandatele până când Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană de jure, adică până când se va semna acordul de retragere.

Există divergențe la nivelul statelor membre cu privire la alternativele existente pentru redistribuirea acestor mandate?

Propunerile privind soarta celor 73 de mandate britanice care ar urma să devină vacante și care implică reconfigurarea PE variază de la planul practic de eliminare a acestora până la ideea de a crea o listă paneuropeană înaintea alegerilor europene. Între aceste sugestii, sunt avute în vedere o multitudine de metode matematice de redistribuire a mandatelor.

Niciuna dintre aceste propuneri sau metode nu este definitivată, așadar nu s-au format coaliții de țări care susțin o idee sau alta. Comisia pentru Afaceri Constituționale, prin raportorii responsabili de acest dosar, a consultat statele membre tocmai pentru a evita ca propunerea Parlamentului privind propria reconfigurare să fie blocată în Consiliu din cauza unor posibile divergențe.

În ce măsură ieșirea Marii Britanii din UE va genera modificări asupra raporturilor de forțe dintre formațiunile politice europene?

Brexit va avea un impact asupra tuturor domeniilor de activitate ale UE, inclusiv asupra vieții politice din blocul comunitar. În acest moment, impactul este însă imprevizibil.

Singura certitudine pe care o avem este că, odată cu ieșirea Marii Britanii din UE și pierderea mandatelor alocate acestui stat în Parlament, vom avea o prezență redusă a partidelor de extremă dreapta. În legislatura 2014-2019, nu mai puțin de 20 de locuri în legislativul european sunt ocupate de membri ai UKIP, care au venit la Bruxelles și Strasbourg cu ideea de a pregăti ieșirea Marii Britanii și de a dezbina statele membre. Aceștia sunt cei care au reușit să convingă majoritatea britanicilor să voteze în favoarea Brexit în referendumul organizat anul trecut în iunie.

Cu toate acestea, la foarte puțin timp după ce Marea Britanie va părăsi UE de jure și de facto, vor avea loc alegerile europene. Fiecare alegere europeană generează un raport diferit între formațiunile politice, și trebuie să facem eforturi încă de acum ca partidele de extremă dreapta din statele membre rămase să nu câștige mai mult teren.

În acest sens, este important să facem anumite schimbări legislative în lunile care urmează. În calitate de membru al Comisiei pentru Afaceri Constituționale a PE, pe parcursul acestui an am coordonat discuții și alte demersuri în vederea revizuirii Regulamentului privind finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene în interesul partidelor politice europene și al UE în ansamblul său.

Scopul meu și al colegilor din Comisia AFCO este să ne să ne asigurăm că partidele și fundațiile europene vor putea să își finanțeze activitățile în timpul campaniei pentru alegerile din 2019, respectând toate normele de transparență în cheltuirea fondurilor. Prin revizuirea regulilor ne propunem totodată să creăm premisele unei campanii de mare amploare la nivel european și să combatem absenteismul care ar permite partidelor de extremă-dreapta să câștige alegerile.

Care sunt mizele următoarelor alegeri europene din 2019, în contextul finalizării negocierilor pe tema Brexit-ului?

În primul rând, cetățenii afectați de Brexit de pe ambele părți ale Canalului Mânecii sunt o prioritate. Instituțiile europene, prin echipele de negociatori, trebuie să se asigure că drepturile cetățenilor europeni vor fi menținute și garantate cât mai curând, inclusiv înainte de semnarea acordului final de retragere în martie 2019. Ulterior se vor căuta soluții și pentru britanicii stabiliți în Uniunea Europeană care se opun Brexit și care doresc să beneficieze în continuare de drepturile și libertățile conferite de cetățenia europeană.

În al doilea rând, este important să evităm pierderile economice semnificative dacă și după ce Marea Britanie iese din uniunea vamală și încheie acorduri comerciale separate cu alte state. Totodată, trebuie să obținem garanții că Marea Britanie își va respecta angajamentele financiare pe care și le-a asumat în cadrul financiar multianual care se aplică până în 2020. Și nu în ultimul rând, să avem în vedere pierderile pe care le va înregistra bugetul UE după ieșirea Marii Britanii și să încercăm să le compensăm astfel încât prioritățile de lucru ale UE să nu fie afectate semnificativ din lipsă de fonduri. Se impune ca fondurile care contribuie la bunăstarea cetățenilor, la crearea locurilor de muncă sau la dezvoltarea regională să fie alocate în continuare și chiar să crească în viitorul apropiat.

În perioada care va acoperi alegerile europene și finalizarea negocierilor cu Marea Britanie, România va avea un rol crucial pe scena europeană. Urmând să dețină Președinția Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, țara noastră va putea contribui la conturarea priorităților pentru viitorul Uniunii Europene după alegerile europarlamantare și după Brexit. În cele 6 luni în care va deține această funcție, România va avea posibilitatea să imprime în UE o direcție de dezvoltare care să reflecte inclusiv obiectivele țării noastre.

Interviu/ Claudia Ţapardel, europarlamentar PSD: “Brexit va avea un impact asupra tuturor domeniilor de activitate ale UE, inclusiv asupra vieții politice din blocul comunitar”